COPIII, VICTIMELE IGNORATE ALE SISTEMULUI JUDICIAR ORĂDEAN
Pentru prima dată în istoria justiției române, o teorie creată de un susținător al pedofiliei devine bază pentru condamnări penale. Cazul de la Oradea dezvăluie un sistem bine orchestrat în care polițiști, procurori, judecători și funcționari publici colaborează pentru a transforma părinții protectori în infractori.
La baza acestei manipulări stă un lanț de falsificări fără precedent. Totul începe cu polițista Diugan Dana, care modifică documente oficiale pentru a include noi persoane în urmărirea penală. Procurorul Antohi Gabriela preia ștafeta, orchestrând dispariția probelor favorabile și fabricarea unora noi. Drept „recompensă”, Diugan primește conducerea Poliției Băile Felix.
Biserica Ortodoxă intră în joc prin Vicarul Rus Radu Valer. Împreună cu psihologul Ani Cernea Radu, acesta emite evaluări fictive pentru copii nevăzuți niciodată. Deși psihologul recunoaște în instanță falsul, documentele rămân probe centrale în dosar. Această complicitate între instituții religioase și judiciare demonstrează amploarea rețelei.
Curatorul Matea Daniela, numită să protejeze interesele minorilor, este înregistrată în timp ce șantajează și amenință pentru obținerea unor mărturii false. Instanțele ignoră sistematic aceste înregistrări, protejând astfel întregul sistem corupt.
Conexiunile personale explică multe decizii aparent inexplicabile. Judecătorul Timiș Ioan, judecătoarea Ionescu Diana Anca și persoana protejată sunt vecini. Această „coincidență” se reflectă în hotărârile judecătorești, unde Ionescu copiază 75% din sentința anterioară anulată a lui Timiș.
Procurorul Beteringhe Sorin asigură protecția rețelei prin blocarea oricăror investigații. Plângerile sunt clasate rapid, probele dispar convenabil, iar sistemul continuă să funcționeze nestingherit. Avocatul Cigan Vlad, nou recrut al rețelei, contribuie la perpetuarea abuzurilor prin manipulări procedurale.
Victimele reale, copiii, sunt complet ignorate. Declarațiile lor despre abuzurile suferite sunt înlăturate în favoarea teoriei Gardner. Procesele verbale arată că simpla prezență în instanță le provoacă simptome fizice de stres, dar sistemul continuă să-i forțeze în situații traumatizante.
Precedentul creat la Oradea amenință acum părinții din toată România. Oricine încearcă să-și protejeze copiii de abuz riscă să fie condamnat penal pe baza teoriei Gardner. Sistemul judiciar nu mai servește justiția, ci protejează abuzatorii și persecută victimele.
Acest caz demonstrează urgent necesitatea unei reforme profunde în justiția română. Când teorii pro-pedofilie devin bază pentru condamnări penale, când relațiile personale dictează decizii judecătorești și când instituțiile statului colaborează pentru a proteja abuzatori, întregul sistem de justiție este în pericol.
Societatea civilă și mass-media au responsabilitatea de a expune aceste abuzuri și de a cere măsuri concrete pentru protejarea reală a copiilor și părinților care încearcă să-i apere. Cazul de la Oradea nu este doar o eroare judiciară – este un semnal de alarmă pentru întreaga societate românească.