Două lucrări semnate de sculptorul orădean Iosif Fekete, aproape uitate în campusul Universității din Oradea
Două lucrări ceramice realizate de sculptorul orădean Iosif Fekete fac parte din patrimoniul cultural al Universității din Oradea, deși sunt puțin cunoscute și aproape ignorate de cei care le traversează zilnic. Piesele se află de mai bine de o jumătate de secol pe pereții holului central al corpului A din campusul universitar.
Expuse într-un spațiu intens circulat, lucrările au devenit aproape invizibile în timp, iar titlurile lor nu mai sunt cunoscute astăzi. Cel mai probabil, reliefurile reprezintă alegorii și datează din perioada în care artistul s-a dedicat ceramicii monumentale, între anii 1949 și 1965.
Potrivit documentării realizate de dr. Vasile Sârca într-o lucrare dedicată donației făcute de sculptor Muzeului Țării Crișurilor, una dintre lucrări poartă inscripționat anul 1964, alături de semnătura autorului. Acest detaliu indică faptul că piesele aparțin începutului perioadei de consacrare a lui Iosif Fekete în domeniul ceramicii de mari dimensiuni.
Cadre didactice vârstnice ale Universității din Oradea își amintesc că, în primii ani de funcționare, între 1964 și 1970, Institutul Pedagogic a investit în achiziționarea unor opere de artă pentru decorarea spațiilor interioare. În acest context, este foarte probabil ca cele două lucrări ceramice să fi intrat atunci în patrimoniul instituției.
Trecerea timpului, lipsa unei protecții adecvate și generațiile succesive de studenți și-au lăsat amprenta asupra reliefurilor din argilă. Marginile sunt ciobite pe alocuri, iar suprafața lucrărilor poartă și alte inscripții, adăugate peste semnătura originală a artistului.
Iosif Fekete este considerat unul dintre sculptorii importanți ai României, însă o parte semnificativă a operei sale a fost pierdută sau uitată. Fostul director al Muzeului Țării Crișurilor, profesorul universitar dr. Aurel Chiriac, aprecia că cele două lucrări sporesc patrimoniul Universității din Oradea, chiar dacă sunt neștiute, putând fi comparate ca valoare simbolică cu alte bunuri culturale ale instituției academice.
Cea mai cunoscută lucrare a sculptorului este Monumentul Eroilor Aerului din București, realizat între 1928 și 1930, în colaborare cu Lidia Kotzebue. O altă creație importantă este obeliscul dedicat martiriului lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicat în 1937 la intrarea în Cetatea Alba Iulia, în parteneriat cu arhitectul Octavian Mihălțean.
Lista lucrărilor dispărute ale sculptorului este una extinsă. Reliefurile în bronz de pe portalul Ministerului Justiției au fost pierdute în anul 1990, cu prilejul renovării clădirii. Alte lucrări dispărute sunt cele care decorau sediul Băncii Agricole din strada Batiștei, reliefurile de la Spitalul Colentina sau relieful din ceramică policromă de la vechiul bazin acoperit al Oradiei, pierdut în urma reabilitării imobilului.
La Oradea, numeroase opere ale lui Iosif Fekete sunt vizibile și astăzi: Poștașul din Palatul Poștei, statuia lui Nicolae Bălcescu, busturile lui Iosif Vulcan și Ioan Slavici. De asemenea, cele 40 de lucrări donate Muzeului Țării Crișurilor – între care Ogarul, Pasărea și Strigătul – fac parte din colecțiile permanente ale instituției.
Cele două lucrări ceramice semnate „I. Fekete” merită să fie readuse în atenția publicului și incluse pe lista obiectivelor de interes cultural ale Universității din Oradea, alături de alte repere cunoscute din campus. Sunt mărturii ale unei moșteniri artistice valoroase, rămase până acum aproape invizibile.
